În cele cinci luni de când scriu pe blog, am primit o serie de întrebări de la unii dintre dumneavoastră. În limita timpului, am răspuns.
Pentru că le-am considerat foarte interesante, le-am adunat dintr-un material.
Un domn m-a întrebat: „Sunt oameni, care iubesc și oameni care sunt dispuși să-i lase?”.
Da. Eu cred că sunt oameni care iubesc si oameni care se lasă iubiți. Așa cum sunt oameni care iubesc și oameni care nu se lasă iubiți.
Depinde.
Depinde de ceea ce fiecare învață în copilărie despre iubire și ceea ce exersează, după aceea.
Magic e că poți să schimbi, atunci când credințele tale limitative nu te ajută și tu VREI schimbarea!
Aici, poate să te ajute un psiholog, un antrenor, cu întrebări care să te facă să-ți găsești propriile răspunsuri!
Un alt domn m-a întrebat dacă unele cărți gen ” Secretul” referitoare la puterea gândului și la energia pe care o atragi sunt valabile sau sunt pierdere de timp.
Răspunsul meu a fost că astfel de cărți sunt foarte valabile, doar că trebuie exersat!
Creierul învață noi poteci și e nevoie de exersare în timp pentru a fi bătătorite!
După ce o lungă perioadă, ai văzut lumea în gri, nu te aștepta că, brusc, o vei vedea în roz! Dacă vei dori să schimbi culoarea, vei trece prin nuanțe intermediare…E nevoie de timp, de perseverență, de încredere ( și de răbdare, cum spuneam într-un material).
Asta mă duce cu gândul la acele cărți in care sunt diverse poze, cu flori, spre exemplu, dar, dacă privești un timp (cruciș), din acea fotografie cu flori apare o imagine tridimensională cu un delfin, să zicem. Aceste cărți cu astfel de ilustrate se intitulează „Ochiul magic”.
Cam ăsta e și rolul terapiei, nu să te uiți cruciș, ci să găsești alte interpretări pentru momentele din viața ta, o resetare a imaginilor prin ” ochiul magic”…!!!
„Este posibil ca gândurile negative să își piardă puterea, dacă îmi ocup mintea cu gânduri pozitive?”, a mai întrebat cineva.
Da. Și, așa cum spuneam, e nevoie de exercițiu, de exersare. Te focalizezi pe altceva și nu mai lași loc și putere gândurilor negative. Facând loc din ce în ce mai mult gândurilor pozitive, faci din ce in ce mai putin loc gândurilor negative…!
Gânduri pozitive, gânduri negative… De fapt, e vorba de gânduri care te ajută sau nu.
Mintea noastră e ca o grădină! Ce semințe plantăm și întreținem, asta avem!
Gândurile ne influențează atitudinea, postura și felul în care mergem pe stradă.
Cei mai mulți mergem adânciți în propriile gânduri, în dialogul nostru interior, care pe unii îi asurzește! E mai puternic decât zgomotul străzii!
În general, oamenii triști, deprimați merg cu capul în pământ, privesc în jos.
La cursurile de NLP ( programare neurolingvistică), coordonate excelent de către medicul psihiatru Catalin Zaharia, unul dintre profesorii străini ne-a spus o poveste despre un om deprimat, care a venit la un psihoterapeut (NLP-ist, probabil).
Terapeutul i-a dat ca temă persoanei deprimate ca, data viitoare, când venea la terapie, să numere toate coșurile caselor din drumul spre cabinet.
Schimbarea direcției in care privea -în sus și nu în jos – a dus și la o schimbare de stare…
Așa că, mai bine numărați rândunicile de pe gard, decât firimiturile de pe jos! Observați direcția în care priviți! Și schimbați, dacă aveți nevoie de o schimbare de stare!
Un alt domn m-a întrebat despre dialogul interior.
Eu cred că „vorbește” Ego-ul, atunci când „o iei personal”, te simți atacat, ești în frică, neputință, nemulțumire, critică și autocritică, dispreț și vibrație scăzută!
Când ” vorbește ” Sinele divin, ești în iubire, in bucurie, în recunoștință, în vibrație ridicată!
Până data viitoare,
Iubim, suntem iubiți și din ce în ce mai fericiți!
EMMA TOADER, psiholog și jurnalist, autoarea cărții în curs de apariție „Porția de fericire”
Specializare: psihologie clinică, NLP (programare neurolingvistică)